Apărarea Cibernetică în profunzime: Punerea bazelor Organizației Agenției pentru Securitate Cibernetică în Turcia

Articolul academic publicat despre Turcia în „Jurnalul pentru Știință Navală și Inginerie” din anul 2014, a propus un al optulea strat de „apărare al architecturii în profunzime” în vederea securității cibenetice a Turciei.

Potrivit unui articol publicat de K Göztepe; R. Kılıç; A. Kayaaalp, douăzeci de ani în urmă, atunci când cibernetica era o simplă utopie, acuma a devenit realitate. Această extindere neașteptată a mediului cibernetic a făcut lumea deschisă pentru toate tipurile de atacuri cibernetice.

O dată cu apariția dispozitivelor mobile și implementarea conceptului de „internet of things”, oamenii au început să trăiască într-o lume cibernetică, la fel ca și în lumea fizică. Țările dezvoltate au adoptat spațiul cibernetic drept a cincea zonă operațională după zonele axate pe: pământ, apă, aer și spațiu și se prevede de către aceste state faptul că securitatea rețelelor va reprezenta una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității în lume în următorul deceniu.

Atacurile cibernetice din Estonia, în anul 2007, reprezintă un punct important în acordarea priorității problemei de anvergură mondială de amenințare cibernetică. Astăzi, majoritatea statelor sunt conștiente de o realitate inevitabilă a războiului cibernetic în următorii ani și, prin urmare, au pus bazele propriilor proceduri de război cibernetic. Conform articolului; se estimează că multe state dețin un program activ de dezvoltare a armelor cibernetice. În plus, se presupune faptul că aceste arme cibernetice sunt dezvoltate în secret și există puține surse și cunoștințe despre acestea.

Este vizibil faptul că toate țările dezvoltate sunt conștiente de această nouă amenințare și că abordarea fiecărei țări implică strategii diferite. Potrivit cercetării, Turcia a rămas în urmă în ceea ce privește instituționalizarea și reglementările conexe ale securității cibernetice. Turcia este una dintre statele țintă majore care poate fi expusă atacurilor cibernetice și a fost ținta acestor atacuri în mod direct sau indirect. Pentru a asigura securitatea națională, ar trebui dezvoltat un model integrat de apărare cibernetică care să sporească capacitatea țării în raport cu apărarea cibernetică.

Studiul arată că proiectarea unei agenții de securitate cibernetică pentru Turcia este o problemă importantă în ceea ce privește eficiența apărării cibernetice. Din acest motiv, ar trebui să se aplice o abordare defensivă profundă pentru punerea bazelor activităților de apărare cibernetică care să garanteaze siguranța sistemelor vizate de aceste amenințări. În acest context, pentru Turcia este propusă o arhitectură de apărare în profunzime cu opt straturi și o organizație a Agenției de Securitate Cibernetică.

Arhitectura de profunzime pentru apărare cu 8 straturi relevă opt elemente esențiale pentru o strategie de apărare cibernetică de succes. Aceste elemente sunt; strategii și instituții naționale, proceduri legislative și conștientizare, mediul fizic, mediul uman, hardware și tehnologia, rețele și comunicare, software, aplicații și date. În conformitate cu aceste elemente, în cadrul cercetării se mai propune și o Agenție de Securitate Cibernetică pentru Turcia. Structura organizațională a instituției de securitate cibernetică propusă, este formată din trei unități principale. Aceste unități sunt Centrul de Coordonare în domeniul Apărării Cibernetice, Centrul de Cercetare pentru Tehnologii Cibernetice și Centrul de Operațiuni Cibernetice. Se propune faptul că aceste trei unități să poată implementa abilități defensive contra-actuale, îmbunătățind succesul contra-atacului și al aptitudinilor defensive totale, făcând astfel diverse cercetări și proiecte în domeniul tehnologiei cibernetice și dezvoltând tehnologii cu caracter secret.

Pentru informații detaliate despre cercetare:

Goztepe, K., Kilic, R., Kayaalp, A., (2014), “Cyber Defence in Deep: Designing the Cyber Security Agency Organisation for Turkey”, Journal of Naval Science and Engineering, 10(2), 1-24.

http://oaji.net/articles/2016/3113-1458637852.pdf

Această postare este disponibilă și în: English Italiano Türkçe