Puterea a celor 140 de caractere: Twitter și Orientul Mijlociu

Protestele din Iran susținute masiv de către alegătorii împotriva falsificării evidente a rezultatelor alegerilor presiențiale ale regimului, din luna trecută, au fost favorizate de ocuparea pe scară largă a noilor tehnologii de comunicare. Printre acestea se numără și Twitter, micro blog-ul care permite utilizatorilor săi să distribuie mesaje scurte de maximum 140 de caractere („Tweets”) prin intermediul internetului, inclusiv prin telefoane mobile. Se pot urmări „Tweet” -urile preferate, vizitând site-ul Twitter , postate de persoane fizice și chiar anunțuri pe diferite grupuri.

Pe lângă utilizarea sa ca mijloc suplimentar de comunicare personală, Twitter este folosit în Orientul Mijlociu Arabo-Islamic de către o întreagă gamă de grupuri și indivizi, acoperind întreaga gamă a societății. „Tweet”-urile sunt create de către mișcările politice și sociale, site-uri religioase și centre culturale islamice, dar ele sunt create și pentru promovarea filmelor, a modei și a comerțului. Organizațiile de știri, cum ar fi CNN, BBC, în special serviciul limbei persane, Al-Jazeera și Vocea Americii, toate au feed-uri populare pe Twitter. Twitter accelerează capacitatea de transmitere a știrilor datorită structurii sale scurte și restrânse, atât de mult încât este aleasă în presă de multe ori ca sursă principală de știri a unei persoane.

Ca un univers de informare paralel, Twitter permite difuzarea informațiilor, mobilizarea opiniei publice și evaziunea cenzorilor guvernamentali. În Siria, de exemplu, Twitter a activat un val de proteste împotriva deciziei de către site-ul „LinkedIn” ( o rețea socială pentru cei interesați de afaceri) pentru a bloca serviciile sale din Siria, iar decizia a fost în cele din urmă inversată. La începutul acestui an, în Iran, Twitter a fost angajat în „mișcarea din 18 martie” în memoria bloggerului iranian, Omid Razah, care a murit în închisoare în această dată și a exercitat presiuni autorităților cu scopul de a elibera șapte lideri Bahai care au fost arestați în cursul lunii mai.

O demonstrație deosebit de puternică a potențialului Twitter, a venit după arestarea unui student de jurnalism american în Egipt în timp ce filma o demonstrație. El a trimis imediat un mesaj celor 48 de persoae care îl urmăreau pe Twitter, prin intermediul telefonului său mobil, iar mesajul s-a răspândit imediat în întreaga lume. Ca rezultat al atenției publice, acesta a fost eliberat. În mod similar, cunoscutul blogger egiptean, Wa’el Abbas, a acționat rapid în publicarea aretului său și al experienței sale cu poliția luna trecută, aprilie, reușind astfel să cauzeze rușine oficialilor egipteni.

Utilizările Twitter-ului de către femeile din lumea arabă sunt deosebit de variate, ceea ce nu este surprinzător având în vedere anonimatul relativ pe care îl oferă utilizatorilor săi. Twitter permite femeilor să caute soți, să își descrie viața, să discute despre problemele legate de statutul femeilor musulmane în societățile lor dar și să comunice și să arate solidaritate cu persoane cum ar fi lesbienele. Femeile din Arabia Saudită obișnuiesc să își ascundă „Tweet”-urile personale, astfel încât numai cei care au primit permisiunea lor, în avans, să aibă posibilitatea de a citi anunțurile lor. Femeile din majoritatea celorlalte societăți arabe, care sunt mai deschise din punct de vedere social și mai puțin ierarhice decât în Arabia Saudită, tind să permită citirea postărilor lor de toată lumea.

Grupurile de susținere pentru femei folosesc în scopuri bune Twitter, de exemplu, grupul egiptean „Noi toți suntem Laila” care a luptat împotriva inegalităților din viața cotidiană a femeilor, din Egipt și din lumea arabă în general, în ultimii trei ani. La fel și regina Rania de Iordania care scrie despre diverse subiecte aproape zilnic unui public de aproximativ 125.000 de cititori.

Desigur, mai sunt și cei care reduc fiabilitatea Twitter-ului ca sursă de informare, indicând limita maximă de 140 de caractere pe articol, și diseminarea instantanee în întreaga lume a articolelor Twitter fără nici o informație de verificare pentru a-și confirma veridicitatea. Dar aceste limite sunt și baza puterii sale. Astfel, Twitter servește ca o platformă rapidă și directă capabilă să ocolească supravegherea oficială a mass-media de stat și limitările privind libertatea de exprimare a guvernelor autoritare. În Orientul Mijlociu, în special, este aproape singura cale, pentru diferite grupuri sociale, de a-și transmite mesajele fără intervenția guvernului.

Puterea Twitter-ului, în transmiterea rapoartelor în mod rapid și la fața locului, a fost evidențiată în lunile care au dus la alegerile presidențiale iraniene și în demonstrațiile ulterioare îndreptate împotriva falsificării rezultatelor. Împreună cu alte rețele sociale on-line, Twitter a servit drept o sursă aproape exclusivă pentru evenimentele desfășurate pe străzile din Teheran. Cu toate acestea, guvernele din Orientul Mijlociu nu au rămas pasive în fața expansiunii rapide a noilor mijloace media, în special a rețelelor sociale on-line, care amplifică posibilitățile de acțiune individuală și provocările față de guverne. Așadar, autoritățile din regiune au investit eforturi considerabile în reglementarea și limitarea acestor noi mijloace de comunicare. De exemplu, guvernul din Dubai a blocat parțial folosirea site-ului social foarte popular Facebook dar și a programului de voce și video pe internet, Skype, susținând faptul că, acțiunea lor a fost justificată de „conținut care nu era concurent cu valorile religioase, culturale, politice și morale ale Emiratelor Arabe Unite „. Iranul a atacat mult Twitter-ul și alte site-uri de socializare. Nu numai că a blocat accesul la anumite site-uri de internet, dar a și instalat filtre de conținut și a monitorizat traficul pe ele.

Acest lucru s-a realizat prin intermediul funcților Nokia Siemens Networks (NSN) instalate ca o condiție pentru accesul companiei la piața iraniană. Capacitatea de a monitoriza traficul pe internet și a telefoanelor mobile Nokia a condus la arestarea unui număr de persoane care transmiteau rapoarte despre evenimentele ce se desfășurau în Iran, ceea ce a dus la boicotarea consumatorilor de telefoane Nokia, în Iran, ca un act de protest.

Timpul va vorbii despre impactul Twitter-ului asupra relațiilor dintre guvernele autoritare din Orientul Mijlociu și cetățenii lor. Între timp, Twitter a demonstrat o capacitate de a servi ca mijloc de difuzare continu și rapid a informațiilor între segmentele largi ale populației. Desigur, acest lucru nu poate duce la schimbări sociale de dimensiuni semnificative, sau la o extindere fundamentală a libertăților politice și sociale, dar are cu siguranță un mare potențial și chiar inspiră speranță în rândul publicului din Orientul Mijlociu.

Această cercetare a fost publicată în data de 26 iulie 2009: notele din Tel Aviv, Centrul Dayan, Universitatea din Tel Aviv (PDF).

Această postare este disponibilă și în: English العربية 简体中文 繁體中文 עברית Türkçe